Craiova şi comunele partenere în Zona Metropolitană au nevoie de reprezentanţi în relaţia cu Bucureştiul şi cu organismele competente în evaluarea strategiilor de dezvoltare, pentru a-şi pune în sac banii oferiţi prin Programul Operaţional Regional. Odată cu avizarea planului integrat de dezvoltare a Craiovei, proiectele vizate au intrat în linie dreaptă, iar aplicarea lor este condiţionată de existenţa unor unităţi de decizie şi execuţie ale Zonei Metropolitane.
„Până acum, mergeam eu la minister şi Cristiana (Cristiana Ghiţălău, expert în proiecte de dezvoltare - n.r.), în calitate de funcţionari ai Primăriei Craiova. Planul integrat de dezvoltare este asumat însă de Zona Metropolitană şi de aici încolo Zona Metropolitană trebuie reprezentată la ministere şi la toate celelalte instituţii implicate în derularea acestor proiecte. Vorbim despre o structură de management pentru implementarea planului integrat“, a spus arhitectul-şef al Craiovei, Mircea Diaconescu. Primăria intenţionează să le propună asociaţilor din Zona Metropolitană înfiinţarea unui consiliu metropolitan, care să fie compus din primarii localităţilor, şi o direcţie de administrare, Agenţia de Dezvoltare Metropolitană Craiova. Aceasta va fi condusă de un director şi va avea în structură până la nouă specialişti. „Procesul de implementare este complex. Este nevoie de colaborare cu Grupul de coordonare, de monitorizare, corelare, evaluare, control, asistenţă tehnică, raportare etc. Iar toate acestea nu pot fi făcute decât de un aparat profesionist al Zonei Metropolitane“, a mai arătat Mircea Diaconescu.
La nivel de coordonare orizontală, planul integrat de dezvoltare va fi gestionat de Grupul de coordonare, format din reprezentanţii serviciilor din primăriile asociate - Craiova, Gherceşti, Mischii, Pieleşti, Şimnicu de Sus, Breasta, din delegaţi de la companiile furnizoare de utilităţi, ADR
