Interesant! Transnistria a fost pe agenda discuţiilor şi la Washington, şi la Bucureşti, şi la Chişinău, şi la Moscova, săptămâna aceasta. Iar în timp ce ruşii fac presiuni la Chişinău, americanii se mulţumesc cu declaraţii de genul “bine ar fi să fie bine”. De partea lui, Băsescu speră într-o implicare mai activă a Uniunii Europene.
Despre Transnistria a vorbit astăzi la Washington vicepreşedintele american Joe Biden cu premierul moldovean Vlad Filat, iar ieri, la Chişinău, aceeaşi temă era abordată de viceministrul rus de externe Grigorii Karasin. Nu mai departe de ieri, Traian Băsescu spunea că UE trebuie să îşi asume un rol mai susţinut în rezolvarea conflictului transnistrean. E drept că, în calitate de observatoare în procesul de negociere privind Transnistria, SUA şi UE depind de voinţa părţilor implicate direct în problema transnistreană. Iar România, care nu are niciun rol alocat în aceste negocieri, decât ca orice alt membru UE, trebuie să se asigure că pe agenda europeană rezolvarea problemei transnistrene rămâne importantă. Schimbarea de putere de la Chişinău, ca şi schimbarea ce va urma în Ucraina, fac ca Transnistria să revină puternic în atenţia părţilor implicate în negocieri.
La Chişinău, rusul Karasin a declarat că Moscova susţine adoptarea unui statut special pentru Transnistria, cu respectarea integrităţii teritoriale şi a neutralităţii Republicii Moldova. Asta ar putea însemna cam orice, inclusiv întoarcerea la susţinerea planului Kozak, de federalizare a Republicii Moldova. Karasin a insistat ca Moldova să se consulte cu Rusia în privinţa rezolvării conflictului transnistrean. Iar Rusia are asul din mânecă: trupele poziţionate în Transnistria, “datorită cărora oamenii trăiesc în pace atât în Transnistria, cât şi în restul teritoriului Republicii Moldova” – conform opiniei exprimate ieri de Karasin. Iar trupele ruse vor fi retrase
