Sunt fix 2,5 kilometri între apartamentul în care stă, cu chirie, bucureşteanul Marius Andrei şi campusul Google din Mountain View. De pe băncile Politehnicii a plecat direct la "stăpânii internetului".

În prezent, Marius lucrează la Checkout, serviciul de plăţi conceput de inginerii Google pentru a creşte încasările din publicitatea online. De fapt, Marius (28 de ani) a muncit la acest proiect încă din vremea în care era "la secret". Este inginer de soft ("senior software engineer") şi tare scump la vorbă. Nu "curge" nimic pe lângă cuvintele propoziţiilor cu care îmi răspunde. De parcă o interfaţă inteligentă ar filtra anumite litere din munca sa de programator şi le-ar aduna într-o exprimare strictă. În fond, este un softist de elită, unul dintre aşii Politehnicii din Bucureşti, instituţie de învăţământ pe care a absolvit-o în 2005, an în care a şi fost angajat la Google. Între timp a ajuns coleg de apartament cu un alt programator român din Googleplex, bistriţeanul Cosmin Negruşeri.

MEDIUL ŞI OAMENII

"Un prieten care lucra la Google mi-a zis să vin că lui îi place foarte mult. Iniţial voiam doar să văd cum este (să lucrez peste vară), însă din cauza vizelor am ales să mă duc direct ca angajat permanent. Cred că pentru inginerii de software Google este cea mare companie pentru care poţi lucra." Şi nu cred că a fost o frază corporatistă, învăţată la vreun obligatoriu curs intern. Din faţa monitorului său din Silcon Valley, a spus-o fără să clipească, conştient de mediul în care lucrează, de valoarea colegilor de toate naţiile, de proiectele în care e implicat şi de cele despre care nu poate vorbi fără a-şi periclita locul de muncă.

CELEBRELE INTERVIURI

Despre interviurile de angajare de la Google au început să curgă pe internet legende şi bancuri. Realitatea nu e deloc romanţată. "O diferenţă mare între Google şi alt