» Pagubele pe care le-ar putea inregistra Romania in cazul unui cutremur mare vor fi amplificate nu doar de intensitatea propriu-zisa a seismului, ci si de deficientele initiale grave de proiectare si executie intre 1963 si 1977. Documentele vremii atesta ca rezistenta locuintelor ridicate in acea perioada nu a fost calculata raportat la actiunea reala a fortelor seismice.

In anii ’60-’70, Romania comunista se afla in plina revolutie industriala si urbanistica. Ritmul era alert. Taranimea era stramutata masiv de la sate pentru a popula fabricile-mamut, iar in fiecare oras se ridicau in pripa blocurile in care s-a adapostit noua clasa muncitoare. S-a construit atunci foarte mult si foarte repede. Insa pretul, in bani si victime omenesti, al politicii comuniste in materie de urbanism a ramas sa fie achitat de actuala generatie de romani care locuiesc la bloc. Totul se leaga de concluziile unei expertize realizate la nivel national de Institutul "Proiect Bucuresti" imediat dupa dezastrul din 4 martie 1977. Analiza dezvaluie faptul ca nu doar cladirile foarte vechi, insemnate astazi cu bulina rosie, prezinta pericol public, ci si blocurile ridicate intre 1963 si 1978. Pentru a face economie si pentru a demonstra ca poate construi mai mult si mai rapid decat in tarile capitaliste, Partidul a decis sa nu mai cheltuiasca un leu cu protejarea cladirilor in fata unui cutremur major (de peste 7 grade Richter). Ce a urmat? Printr-o decizie politica, luata fara sa tina cont de efectele ei criminale, liderii comunisti i-au obligat pe proiectanti sa-si fundamenteze calculele dupa o harta de zonare a riscului seismic modificata astfel incat sa indice valori mai mici ale fortelor care actioneaza asupra cladirii decat cele care s-ar produce de fapt in timpul unui cutremur. Atat inginerul Emil Georgescu, de la INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Con