Am fost la Majestic la întîlnirea ideologică din PSD – trebuia discutată stînga (Institutul Şincai şi Fundaţia Friedrich Ebert), dar toată lumea venise să vadă care e pe care, cine cu cine. Şi am văzut. În capul mesei Năstase-Iliescu-Diaconescu-Severin. Pe-o latură, Mitrea-Ponta-Darabont. Geoană absent, dus spre Braşov să-şi aranjeze ceva susţinere teritorială.

Ieşit la ţigară şi la declaraţii în timpul discuţiilor (Diaconescu, Iliescu etc). Ba chiar, ce întîmplare, Iliescu anunţase cu o zi înainte că nu poate să stea decît pînă la 12.30. Şi, culmea, s-a nimerit să fie exact cînd a început să vorbească Mitrea. Dar gata cu atîta tabloid (schimburi de bileţele, mesaje, priviri cu subînţeles etc), să ne întoarcem la adevărata problemă. E PSD în stare să susţină o discuţie ideologică la vîrf?

Răspuns scurt: e în stare, cu condiţia să vorbească doar Iliescu, Năstase şi alţi cîţiva membri mai puţin marcanţi. Iliescu a avut o intervenţie sigură şi interesantă, se vede că mănîncă ideologie pe pîine, că ştie ce spune. Dacă ar fi avut un public mai interesat şi mai activ (cam cum se întîmplă la întîlnirile de gen de la dreapta) ar fi provocat şi valuri. Dar cum să reverberezi ideologic cu mase flămînde de pesedişti bătînd la uşi.

Ce-a zis Iliescu în vreo 20 de minute: mai întîi, a ataşat două texte interesante la mapa de prezentare. Unul, o conferinţă a lui Tony Judt, mai mult decît interesantă. Îl discutăm separat. stalinismul (şi ăla din România) a fost “capitalism de stat”, nu poate fi considerat “stînga” în 1989 n-a fost o revoluţie de dreapta – cei mai mulţi revoluţionari au fost mebri PCR, de bază a fost muncitorimea legea Macovei cu restituirea în întregime a fost o mare bătălie pierdută de PSD şi, mai departe interpretez eu, a fost momentul în care PSD a pierdut orice accent ideologic cota unică este ne-europeană NU facţiunilor în partid – nu trebui