- Diverse - nr. 465 / 22 Ianuarie, 2010 Era intr-o vara. Abia se intrase in democratie. Un taran, pe nume Nino, avand niste treburi, isi lua intr-o zi incaltarile si o porni la oras. Dupa ce merse o bucata buna trase la o pensiune. Numai ca de, cum sa va spun, pensiunea asta era plina de soareci si toata noaptea mos Nino n-a putut deloc sa doarma de-atatea muscaturi... "Off, la intoarcere iar trebuie sa ma opresc aici, n-am habar ce-o sa ma fac cu asa pacoste!", mormai pos Nino in timp ce-si scarpina urmele de muscaturi, rosii si umflate… "Cumva, trebuie sa fac vreo blestematie". Dimineata, dupa ce manca, mos Nino isi facu repede-repede pregatirile de drum si iesi in sala de receptie a pensiunii. - Hei, bunicuto!... La tejghea, singura, stapana pensiunii - o babuta - sedea cascand gura la mosu nostru, care, cu o uitatura grava, ii spuse: - In pensiunea asta a matale, nemaipomenit lucru, mare risipa se mai face...! - Cum adica? De ce, ma rog? se minuna baba. - Vreau sa zic ca, uite, in satul meu farmacistul umbla dupa cumparat soareci. Plateste bine, nu gluma! De-aceea, ma intreb, cum se face ca mata nu te-ncumeti sa vinzi? Auzind cele spuse, baba holba ochii: - Ce spui, omule? O fi facand leacuri din soareci... - Da, da... intocmai. - Auzi, acolo! Si oare la ce-or fi bune? - E un leac minune: junghiuri, taieturi, buboaie, arsuri, dureri de facere... - Stai putin, omule! N-ai binevoi sa-mi cumperi si mie niste soareci? - A, cum sa nu, cum sa nu? Peste cateva zile o sa poposesc din nou la pensiunea dumitale, pana atunci da-i bataie si vezi de-i prinde. O sa-i iau cu mine in sat si ti-i vand, poti fi sigura! Zicand toate acestea, mos Nino iesi din pensiune. Si uite asa, dupa cinci zile... Mosul se opreste la pensiunea cu pricina, si nici picior de soarece! Baba se vede treaba ca muncise zdravan sa-i prinda, caci putu sa doarma neintors toata noaptea, f