Lansarea emisiunii de euroobligaţiuni, programată pentru octombrie 2009 şi amânată din cauza căderii Guvernului, poate aduce acum un împrumut mai ieftin pentru bugetul statului. Odată cu apropierea de sfârşitul crizei economice şi intrarea în perioada de relansare, statele dezvoltate dau startul recuperării banilor pe care i-au pompat în economie pentru a evita falimente greu de suportat. În Statele Unite ale Americii, se pregăteşte un plan de taxare a companiilor cu acti
Lansarea emisiunii de euroobligaţiuni, programată pentru octombrie 2009 şi amânată din cauza căderii Guvernului, poate aduce acum un împrumut mai ieftin pentru bugetul statului.
Odată cu apropierea de sfârşitul crizei economice şi intrarea în perioada de relansare, statele dezvoltate dau startul recuperării banilor pe care i-au pompat în economie pentru a evita falimente greu de suportat. În Statele Unite ale Americii, se pregăteşte un plan de taxare a companiilor cu active în valoare de peste 50 miliarde dolari, cunoscut ca „taxa pentru responsabilitatea crizei financiare“. Statul american estimează că va strânge astfel 90 de miliarde de dolari pe parcursul a zece ani, bani destinaţi acoperirii pierderilor provocate de ajutorarea companiilor în dificultate şi, implicit, reducerii deficitului bugetar.
Operaţiunea va avea loc şi în Marea Britanie, iar exemplul va fi urmat, cel mai probabil, de către toate statele care au participat cu fonduri publice la susţinerea sectorului privat. Pe lângă motivele de ordin moral faţă de banii publici, colectaţi de la populaţie, autorităţile sunt forţate să ia aceste măsuri pentru a finanţa deficitele bugetare. România face parte dintre ţările care nu au pompat direct bani pentru salvarea unor companii, însă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetului trebuie acoperită şi în 2010 cu sume de ordinul miliardelor de euro.
Banii n
