La cei aproape 80 de ani ai săi, fremăta azi Ion Iliescu vorbind despre dezbaterile de care are nevoie PSD-ul pentru a ieşi din criză. Cu aerul de înţelept care nu se mai bagă în toate fleacurile, Iliescu se tura, treptat, ca în vremurile lui bune şi fără a rosti un singur nume i-a mai aplicat o lovitură lui Geoană, pentru ceea ce s-a ales din PSD sub preşedinţia lui. Va participa la dezbaterile din partid, a admis cu superioritate, fără a răspunde însă la întrebarea reporterilor dacă mizează pe vreunul dintre cei care şi-au anunţat candidatura la preşedinţia PSD-ului.

Creştea în el năduful de fondator al unui partid care părea că se va eterniza la putere, dar care a ajuns să lustruiască fotoliile opoziţiei în Parlament. S-a dus vremea liderilor care trăgeau singuri partidul după ei, a spus mai deunăzi Ion Iliescu, acum PSD-ul are nevoie de o echipă în care fiecare component să aibă credibilitate, ceea ce va să însemne că fondatorul, chiar la 80 de ani, nu acceptă să-şi transfere autoritatea nici unuia dintre mai tinerii săi colegi.

Iliescu nu e omul care să dea telefoane pe la filiale, ci aşteaptă să fie sunat, cred însă că dacă i s-ar oferi din nou preşedinţia partidului n-ar refuza-o decît pentru a se lăsa înduplecat. Se simte că aşteaptă şi el ceva de la alegerile astea, fiindcă – sînt convins – nu-i place rolul de patriarh onorific.

Altfel candidatura lui Miron Mitrea era de aşteptat şi începe să mi se pară că lui i-au crescut speranţele în ultimele zile. La fel cum tonul contrariat al lui Adrian Năstase cînd a fost întrebat dacă îl va susţine pe Cristian Diaconescu spune multe despre ambiţiile sale de a reveni în fruntea partidului. Năstase a dat de înţeles că mai degrabă ar vrea să fie el susţinut de Diaconescu şi le-a făcut o reverenţă şefilor de filiale, cu precizarea că propunerea lui cu alegerile după doi ani nu i-ar atinge decît pe ce