Cred că nu există studiu referitor la bolile cardiovasculare care să nu pună frecvenţa acestora (şi) pe seama unor tare ale modului de viaţă caracteristic societăţii moderne, industrializate. Totuşi, e de ajuns să dăm timpul înapoi – să zicem cu vreo… 3.500 de ani – ca să constatăm că suferinţele cardiovasculare nu erau o raritate nici măcar pe vremea Egiptului antic ori a civilizaţiilor precolumbiene de pe teritoriul Americii. (...)

Despre această realitate s-a aflat câte ceva abia după ce o seamă de cercetători au disecat câteva mumii şi, studiind la microscop diverse piese anatomice prelevate de la ele, au găsit urme de ateroscleroză. Constatări similare s-au făcut şi când 20 de trupuri îmbălsămate aflate la Muzeul de Antichităţi din Cairo au fost investigate cu mijloace ale imageriei medicale: 16 dintre ele – arăta, recent, „Journal of American Medical Association“ – aveau arterele la fel de ancrasate ca mulţi dintre pământenii de astăzi… Sigur, cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei antice, deşi o temă de cercetare pasionantă, din cauza costurilor maripe care le presupune, nu constituie o prioritate de prim ordin. Iată însă – după cum am aflat deunăzi din cotidianul francez „Le Figaro“ – datorită unei situaţii fortuite, această preocupare a fost repusă pe tapet. Respectiv, laboratorul de Antropologie al celebrului „Musée de l’homme“ din Paris a intrat în renovare şi cum lucrările vor dura vreo trei ani, cele cca 160 de exponate – dintre care 65 sunt mumii complete (majoritatea din Egipt, dar nu puţine provenite de pe continentul american) – fiind scoase din rafturile ce le fuseseră destinate pentru vecie, stau acum la dispoziţia cercetătorilor. Or Publicitate , mulţi specialişti abia aşteptau un asemenea prilej. Căci acele relicve, pe lângă ceea ce reprezintă în sine, pot „relata“ şi alte lucruri interesante, deoarece în benzile ce le înfăşoară se mai