Prima lună de iarnă va aduce aminte multor persoane că, în multe cazuri, salariul mediu pe economie nu ajunge pentru a acoperi cheltuielile cu întreţinerea şi un minimum pentru alimentaţie. Dacă vremea nu se va încălzi, o familie de bucureşteni va ajunge să plătească, doar pentru căldură, chiar şi 350 de lei luna acesta, în cazul unui apartament de două camere. Deşi există subvenţii consistente de la primării şi de la bugetul de stat, acestea se dovedesc insuficiente p

Prima lună de iarnă va aduce aminte multor persoane că, în multe cazuri, salariul mediu pe economie nu ajunge pentru a acoperi cheltuielile cu întreţinerea şi un minimum pentru alimentaţie.

Dacă vremea nu se va încălzi, o familie de bucureşteni va ajunge să plătească, doar pentru căldură, chiar şi 350 de lei luna acesta, în cazul unui apartament de două camere.

Deşi există subvenţii consistente de la primării şi de la bugetul de stat, acestea se dovedesc insuficiente pentru a face suportabile facturile la întreţinere în lunile de iarnă pentru mulţi români. Doar în cazul Bucureştiului, la fiecare 100 de lei plătită în contul facturilor emise de RADET vorbim de o subvenţie de 132 de lei.

Preţuri şi subvenţii la sistemele centralizate

La nivelul unui an, primăriile plătesc pentru încălzire sume copleşitoare. De exemplu, în 2009, suma totală suportată de primăria Bucureşti pentru încălzire a depăşit 400 de milioane de lei – de şapte ori costul pasajului rutier de la Băneasa.

Se pune întrebarea de ce statul şi primăriile continuă să subvenţioneze sistemele de încălzire centralizate şi de ce subvenţii similare nu sunt disponibile şi pentru alte opţiuni de încălzire, mai eficiente. Mai ales că, în condiţiile în care mulţi s-au debranşat, dar s-a şi construit foarte mult, clienţii sistemelor centralizate reprezintă doar o mică parte din populaţia unui oraş. În Bucureş