Interviu cu dl dr. Valerian Morariu, şeful Serviciului pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului Suceava (...)

– Cum a evoluat gripa pandemică în judeţul Suceava?

– Cazuri de gripă nouă am avut încă de la sfârşitul lunii iulie, până prin octombrie numai de import. La sfârşitul lui octombrie am avut prima confirmare de transmitere locală, 14 cazuri într-o şcoală. Noi am respectat indicaţiile, definiţiile de caz. Şi au început să apară confirmările. Multe. Dinamica arată vârful de până acum în lunile noiembrie şi decembrie. Până la jumătatea lui ianuarie aveam 183 de cazuri confirmate, din 417 recoltări. Metodologia a fost diferită: până la începutul lui decembrie, recoltările se făceau având în vedere contacţii, colectivităţile iar, după 5 decembrie, numai la persoanele cu factori majori de risc, metodologia fiind schimbată pentru că nu mai făcea faţă Institutul „Cantacuzino“, s-a încercat o raţionalizare a recoltărilor. De altfel, şi rezultatele le-am primit la intervale variabile, de la 24 de ore la 4–5 zile. – Aţi observat particularităţi locale?

– Ca particularităţi ale evoluţiei epidemiei în zona Sucevei, numeroase cazuri au avut contacţi dincolo de graniţă, în Ucraina. Într-o primă fază, toate cazurile care se prezentau ca gripă, la Boli infecţioase, la Suceava sau la Rădăuţi, cu istoric de contact cu persoane din Ucraina, aveau un tablou simptomatic mult mai sever decât cazurile autohtone sau cele provenite din Vest. – Care ar fi explicaţia?

– E o constatare. Din câte ştiu, când a fost vârful de morbiditate şi mortalitate în Ucraina, au fost vizitaţi de către reprezentanţi ai CDC (SUA), care au spus

că este vorba de acelaşi virus A/H1N1, fără modificări la nivelul genomului... Pentru explicaţie nu merg pe idei fanteziste, precum aceea a accentuă