- Editorial - nr. 466 / 23 Ianuarie, 2010 Duminica, 24 ianuarie, in cea de a 32-a Duminica dupa Rusalii, la Sfanta Liturghie oficiata in Biserica Nationala a Romanilor se va citi una din cele mai interesante pericope Evanghelice, cu un mesaj valabil pentru vremurile zbuciumate din zilele noastre. Este vorba de Evanghelia de la Luca 18,10-14, a Vamesului si Fariseului: "Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames. Fariseul stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice spre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel care se smereste pe sine se va inalta." M-am oprit in acest subiect de editorial, cu sufletul intristat de cele ce se intampla in viata noastra de zi cu zi, tristete provocata de pacatul slavei desarte, o moda in stare sa distruga prietenii si relatii interumane bazate pe respectul reciproc. Majoritatea dintre noi suntem incercati de acest pacat, motivat de o situatie materiala prospera, din dorinta de a afisa o frumusete trupeasca, o situatie sociala de invidiat etc., etc. Slava desarta poate porni si dintr-un exces de smerenie, atunci cand poate vrei sa fii considerat mai bine un "om de serviciu", decat un sef oarecare, injurat si barfit pe din dos. Sfantul Ioan Casian, spunea ca mai greu este cand omul se umple de dorinta unui renume desert pentru lucruri duhovnicesti si ascunse. Aceasta dorinta iti macina sufletul si poate produce multe victime printre semenii nostri, din mandrie, trufie, jigniri si acuzatii nefondate. Cel cuprins de aceasta