Publicaţia britanică „The Guardian" a alcătuit un clasament al celor mai frumoase contraatacuri din istoria fotbalului. Primul pe listă este cel în urma căruia Gheorghe Hagi avea să marcheze golul de 3-1 împotriva Argentinei, în optimile de finală ale CM 1994.
Britanicii elogiază, în stilul lor caracteristic, faza prin care generaţia lui Gheorghe Hagi a reuşit practic cea mai mare performanţă a României la nivel de echipă naţională: calificarea în sferturile de finală ale unei Cupe Mondiale.
"Pentru majoritatea echipelor, contraatacul este privit ca un bonus. Dacă se iveşte din natura lucrurilor, bine, dacă nu, nu-i nimic. Cu toate acestea, sunt câteva echipe atât de îndoctrinate de jocul pe contraatac, încât le caută la fiecare fază şi se concentrează total când apar şi trebuie să le execute. Dacă echipele bune utlizează perfect fazele fixe de care dispun, echipele mari se folosesc la maxim de fazele fixe ale adversarului. Reuşita magnific de clasică a României din 1994 cu siguranţă se încadrează în a doua categorie.
E numai logic să consideri că dacă îţi bazezi jocul pe contraatac, atunci trebuie să ai mulţi mijlocaşi, astfel facilitând desfăşurarea spre terenul advers. În meciul epic contra Argentinei, România a fost lipsită de Florin Răducioiu, suspendat, şi a făcut prima mare demonstraţie a aşezării 4-6-0, despre care s-a vorbit atât în ultimii ani. Al treilea gol marcat de români a fost o demonstraţie imaculată a unei echipe care a realizat perfect potenţialul acelui moment.
Imediat ce Jose Basualdo alunecă pe minge după un corner al Argentinei, România pare o echipă ce are un termen limită de 10 secunde pentru a înscrie. Ilie Dumitrescu atacă chiar pe centrul terenului, cu Tibor Selymes alergând deliberat curbat spre stânga astfel atrăgând apărarea în această direcţie. Dumitrescu îl foloseşte pe Selymes tocmai prin faptul că nu-l joacă,
