Simbol al culturii, Tetraevangheliarul de la Muzeul Olteniei va căpăta imaginea pierdută în sute de ani, în urma restaurării la care este supus, oferind sub studiul atent al cercetătorilor noi informaţii despre istoria creştinismului.
Tetraevangheliarul din secolul XII, aflat în Arhivele Muzeului Olteniei, a ajuns pe masa restauratorului astăzi. Piesa rară, extrem de valoroasă, va constitui încă o dată obiect de studiu pentru un grup de cercetători lingvişti din cadrul Centrului de studii al manuscriselor Noului Testament din SUA, cu care Muzeul Olteniei are o colaborare. Noi amănunte despre istoria creştinismului ar putea fi cunoscute, în vară, după finalizarea procesului de restaurare. Grupul de cercetători va încerca o traducere integrală a cărţii-document.
Tetraevangheliarul a fost răsfoit de-a lungul timpului de istorici de artă cunoscuţi, precum Corina Nicolaescu, Constantin S. Nicolaescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei Române. Acesta din urmă este şi cel care „a îmbogăţit cu această lucrare tezaurul Muzeului Olteniei, instituţie de cultură pe care Plopşor a înfiinţat-o şi căreia i-a dedicat mulţi ani din viaţa sa. Manuscrisul a fost adus în Ţara Românească de părintele Nicodim la Mănăstirea Tismana. De aici, cu acordul lui Vartolomeu Stănescu, episcop eparhiot la Râmnic, el a ajuns la Muzeul Olteniei“, a precizat istoricul Toma Rădulescu.
Departe de a fi o descoperire a zilelor noastre, Tetraevangheliarul a fost exponat al unei expoziţii de artă bizantină organizată la Bucureşti în 1970, fiind menţionat şi în catalogul evenimentului cultural apărut un an mai târziu.
Un manuscris important
Manuscrisul scris „la Constantinopol“, după cum preciza Toma Rădulescu, în limba greacă prezintă textul celor patru Evanghelii, a lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan.
