2010 va fi reţinut drept cel mai tragic pentru Haiti, dar şi anul în care vor intra în ţară cei mai mulţi bani de până acum. Haitienii au o oportunitate unică de a schimba cursul ţării. Dar valul de refugiaţi ar putea destabiliza şi cealaltă parte a insulei.

Nu poţi să te uiţi la relatările despre dezastru fără să simţi nevoia să ajuţi. Şi milioane de oameni din toată lumea, împreună cu guvernele lor, fac tot ce pot. Noile tehnologii au jucat un rol crucial în asta.

Imagini înregistrate pe celulare ne determină să reacţionăm, şi ne ajută s-o şi facem. Twitter a trimis un mesaj prin care se facilita o donaţie de 10 dolari americani către Crucea Roşie, şi în câteva ore răspunseseră un milion de oameni. Crucea Roşie spune că a primit mai mulţi bani din partea publicului pentru Haiti decât pentru oricare alt dezastru. Şi guvernele au reacţionat repede, trimiţând bani, medicamente, hrană, echipamente de salvare şi personal.

Din nefericire, ştim din experienţă că odată ce morţii au fost îngropaţi şi orfanii dispar de pe ecranele televizoarelor jurnaliştii vor trece la următoarea tragedie.

Nevoi costisitoare

Chiar dacă banii şi ajutoarele sunt esenţiale, nu sunt suficiente. Tonele de medicamente care ajung pe aeroportul Port-au-Prince nu vor fi de mare folos dacă nu sunt canalizate adecvat. Nu există reţele de distribuţie în Haiti. Cutremurul a fost lovitura finală dată unui sistem care suferise timp de decenii de sărăcie, corupţie şi lipsă de administraţie.

Este posibil să te ocupi de nevoile primare ale insularilor, dar furnizarea apei şi salubrităţii, electricităţii, sănătăţii şi educaţiei sunt adevăratele provocări după cutremur. Reconstruirea caselor, şcolilor, spitalelor şi a birourilor guvernamentale va fi dificilă şi costisitoare. Încă şi mai costisitoare va fi crearea instituţiilor care să permită ţării să funcţioneze din nou. @