„- Buna ziua, sunt Alex Toth, redactorul sef al cotidianului Zi de zi din Târgu-Mures. Daca sunteti amabila, v-as ruga sa îmi faceti legatura cu domnul presedinte.

- Îmi pare rau, dar nu se poate, pentru ca tot ce tine de relatia cu presa se obtine de la biroul de presa. Nu avem voie sa discutam cu presa.

- Am înteles. N-am voie nici macar sa îl salut pe domnul presedinte?

- Îmi pare rau, dar nu se poate.

- Va multumesc pentru amabilitate. La revedere!”

Nu, n-am sunat la Palatul Cotroceni ca sa stau la taclale cu presedintele Basescu, asa cum ati fi tentati sa credeti. Mi-am încercat, vineri, norocul la Curtea de Conturi Mures. Am încercat în mod civilizat, sa obtin o întrevedere cu presedintele Curtii de Conturi Mures, Stefan Puica, pentru a realiza un interviu. Discutia a avut loc telefonic, cu centralista sau secretara institutiei, fara nume, de care n-am putut trece.

Câtiva colegi de breasla m-au avertizat din experienta lor, în dimineata aceleiasi zile, ca demersul meu se va solda cu un esec, pentru ca reprezentantii Curtii de Conturi Mures nu discuta cu presa. Cu o zi înainte, un coleg de-al meu, reporter la cotidianul Zi de zi, n-a avut mai mult noroc decât mine, portarul institutiei explicându-i, înainte de a-i arata usa de la iesire, ca pentru orice informatie trebuie sa se adreseze la Bucuresti.

M-am încapatânat sa cred ca voi reusi sa realizez un interviu cu presedintele Curtii de Conturi Mures. Sau sa avem o discutie informala, la o cafea, fara sa apara nimic în ziar. Sau daca nici acest lucru nu era posibil, sa am macar privilegiul sa îl vad la fata…

Nu avem pretentia ca am fi dumnezeii societatii. Suntem doar niste slujbasi ai democratiei originale românesti, jurnalisti care încearca, atât cât pot, sa informeze opinia publica despre ceea ce se întâmpla în comunitate. Cetatenii acestei urbe si tari au to