De la schemele simpliste ale Unirii Moldovei cu Ţara Românească exclusiv prin voinţa ţării, s-a trecut în extrema meritelor francmasoneriei. A fost Alexandru Ioan Cuza francmason? - a fost întrebarea adresată academicianului Dan Berindei, reputat cercetător în arhivele lojelor masonice europene.
"BULEVARD" ÎNTRE EUROPA ŞI RUSIA
Ca dată însemnată, 24 ianuarie 1859 a predispus la clişee şi recomandări de interpretare în rescrierile istoriei. "Cele două divane care s-au pronunţat pentru unire nu s-au constituit în 1859 - cum greşit datează şi studenţii la istorie -, ci în toamna lui 1857, precizează istoricul Dan Berindei. Urmare a războiului Crimeii s-a dorit o zonă tampon care să stăvilească expansiunea Rusiei în Europa. Un «bulevard» era termenul de-atunci pentru teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti, unite şi (în limbaj actual) modernizate. În acelaşi scop ni s-au restituit şi cele trei judeţe din sudul Basarabiei - Cahul, Ismail şi Bolgrad. Unioniştii ar fi dorit să transforme Principatele într-un fel de Elveţie, dar intenţia de-a ne impune neutralitatea nu s-a aprobat. În 1856, reprezentanţii celor şapte puteri garante (Franţa, Rusia, Prusia, Piemontul, Imperiul Otoman, Austria şi Anglia) au decis constituirea în 1857 a unor divane (adunări ad-hoc) pentru consultarea românilor. Punctele comune decise la Iaşi şi Bucureşti în Adunările ad-hoc au fost: unirea, prinţ străin, adunare unde să se regăsească toate categoriile sociale, guvern modern responsabil. Ulterior, prin Convenţia de la Paris din august 1858 s-a aprobat o organizare modernă a Principatelor Române dar nu s-a acceptat nici unirea, nici aducerea unui prinţ străin la tron. Modernă şi democrată a fost acea Convenţie până la prevederile electorale. Pentru accesul şi dreptul de a fi ales în adunarea electivă s-a introdus un cens foarte ridicat. Termenul de boier fusese desfiinţat, da
