Acum câţiva ani, într-o seară de iarnă, Julia (vârsta 22, profesia model) îşi purta în braţe căţelul, un Staffordshire terrier, îmbrăcat într-o elegantă vestă din material de camuflaj. Tocmai vizitase un croitor de lux, specialist în haine pentru câini. Dar în aglomerata staţie de metrou care poartă numele faimosului autor al tabelului periodic al elementelor, perechea a fost atacată de un câine de pripas. Acesta, o corcitură cu blană neagră, răspunzând la numele Malcik, îşi apăra teritoriul, din care încerca să alunge intruşii, beţivii, alţi câini fără stăpân.
În loc să se îndepărteze şi să-şi vadă de treburi, Julia a scos din elegantul ei rucsac roz un cuţit de bucătărie şi l-a înjunghiat pe Malcik, în faţa călătorilor îngroziţi. Această poveste de groază nu se termină aici. Tânăra a fost arestată, judecată şi obligată să urmeze un tratament psihiatric vreme de un an. În staţia de metrou a apărut o statuie din bronz care aminteşte de câinele ucis, devenit simbol al celor peste 35.000 de alte victime potenţiale.
Îi poţi vedea peste tot, pe lângă blocurile de locuinţe, în apropiere de pieţe sau chioşcuri, în staţiile de metrou şi în pasajele pietonale. Seamănă între ei, de statură medie, cu blană deasă, ochii migdalaţi, cozi lungi şi urechile ciulite. Vin dinspre cartierele mărginaşe în centru (unde au şanse mai mari de a găsi ceva de mâncare), iar seara se întorc în mahalalele care le oferă adăpost.
Un specialist în biologia lupilor, Andrei Poiarkov, şi-a dedicat ultimii 30 de ani studiului câinilor fără de stăpân. El susţine că aspectul şi comportamentul lor s-au modificat, în scopul unei mai bune adaptări, şi a ajuns la concluzia că sunt mai interesanţi (şi mai uşor de urmărit) decât lupii. Diferenţele sunt semnificative. Densitatea populaţiei de câini este de câteva zeci de ori mai mare decât a lupilor. Câinii sunt mult mai puţin agresivi decât lu
