În Hunedoara, familii întregi care locuiesc într-un bloc social îşi rezervă, în fiecare duminică, un spaţiu în faţa bisericilor din localitate pentru a-i aştepta pe enoriaşii miloşi. „Minorii sunt cei mai productivi”, spune Florin Pârâială, capul unei familii numeroase de cerşetori.

Bărbatul şi-a achiziţionat un scaun cu rotile cu care este adus săptămânal, de cinci-şase dintre copiii săi cu vârste de 10 – 15 ani, până în faţa unui loc de cult din centrul municipiului. Şcoala nu mai este o prioritate pentru minorii siliţi să ceară ajutorul trecătorilor. În Deva, aproape 100 de minori se află pe listele Poliţiei Comunitare, ca practicanţi ai cerşetoriei. „Sunt luaţi frecvent de pe străzi, dar, de obicei, revin la cerşit”, a spus Cornel Guţu, de la Poliţia Comunitară Deva. La Arad şi la Timişoara Poliţia Comunitară nu reuşeşte să stopeze fenomenul.

Trimişi la cerşit

Zeci de copii sunt adunaţi de pe străzi, dar la scurt timp reapar, fără ca autorităţile să poată demonstra că sunt exploataţi. „Putem vorbi doar despre suspiciune de exploatare prin cerşit. Deşi copiii sunt găsiţi cerşind pe stradă, nici ei şi nici părinţii nu recunosc că i-au trimis să cerşească. Acest fapt este dificil de demonstrat şi de probat chiar şi de către forţele de ordine”, a spus purtătorul de cuvânt al DGASPC Timiş, Smaranda Marcu. Aceasta a adăugat că profilul familiilor din care provin micii cerşetori de pe stradă arată părinţi care consumă alcool sau droguri, familii dezorganizate, cu părinţi săraci şi fără loc de muncă.