Ideea construirii unui Muzeu Guggenheim în România nu este nouă. Prima dată a fost vehiculată în vara lui 2006, o asemenea investiție fiind prevăzută a fi cuprinsă în mult-discutatul proiect bucureștean Esplanada. Doi ani mai târziu, în discuție a intrat și Clujul, care a fost vizitat de un reprezentant al celebrei Fundații Guggenheim, iar anul trecut, Philip Rylands, directorul Muzeului Guggenheim din Veneția, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii de Artă şi Design (UAD) Cluj.

Negocieri cu reprezentanții Fundației Guggenheim au existat, dar sprijinul guvernamental a fost, până în acest moment, aproape inexistent. Nici nu e de mirare, pentru că ar fi mare lucru dacă politicienii au auzit de această rețea de muzee. Pentru că mintea nu-i duce mai departe de construirea unui teren de golf la Snagov. Dar dacă tot a venit Elena Udrea cu un astfel de proiect, m-am gândit să fac o comparație, în oglindă, a celor două idei. Așadar…

Foto: Muzeul Guggenheim din Bilbao

Cui îi este adresat

Terenul de golf de la Snagov: câtorva sute, poate maxim o mie-două de practicanți ai acestui sport în România. În marea lor parte persoane cu venituri peste medie, care își permit achiziționarea echipamentului necesar și au suficient timp disponibil pentru practicarea lui.

Muzeul Guggenheim (la București sau la Cluj): persoanelor cu venituri medii, cu studii superioare, pasionate de arta modernă și contemporană. Potențial turistic

Terenul de golf de la Snagov: turiștilor de lux, dispuși să vină la un eventual turneu organizat aici; cu mențiunea că pentru a face turism de lux în România este, cel puțin deocamdată, o utopie. Un teren de golf este insuficient pentru așa ceva. Pe lângă el ar mai trebui un circuit de Formula 1, cazinouri, hoteluri extravagante (după modelul Monte Carlo, Las Vegas, Dubai).

În plus, un tu