In diferendul dintre Google si China este vorba despre mult mai mult decat soarta unei singure, desi puternice, firme. Decizia companiei de a se retrage din China, daca guvernul nu isi schimba politica in ceea ce priveste cenzura, prevesteste inrautatirea relatiilor dintre SUA si Beijing.
Motivul pentru care cazul Google are o importanta atat de mare este ca el sugereaza ca premisa pe care si-au bazat SUA politicile fata de China dupa masacrul de la Tiananmen in 1989, ar putea fi gresita. SUA au acceptat - si chiar au primit cu bucurie - dezvoltarea Chinei intr-una dintre cele mai mari puteri economice, pentru ca americanii s-au convins ca deshiderea economica ar putea duce la liberalizarea politicilor chineze, comenteaza Financial Times.
Daca aceasta premisa se schimba, atunci s-ar putea schimba si politica americana fata de China. Acceptarea aparitiei unei economii asiatice gigant, dar care se transforma intr-o democratie, este una, iar sponsorizarea dezvoltarii unui stat totalitarist leninist, care ar putea fi singurul rival geopolitic al SUA, este cu totul altceva. Daca aceasta situatie este combinata cu somajul de doua cifre din America, pentru care este invnuita manipularea chineza a valutei, atunci avem si formula pentru o reactie anti-China.
Atat Bill Clinton cat si George W. Bush au crezut ca liberalizarea comertului si mai ales era informationala vor face ca schimbarea in ceea ce priveste China sa fie irezistibila. In timpul unei vizite in China, in 1998, Clinton afirma: "In aceasta era a informatiei globale, cand succesul economic se bazeaza pe idei, libertatea personala este esentiala pentru maretia oricarei natiuni." Un an mai tarziu, Bush aducea un argument similar: "Libertatea economica creeaza obiceiuri ale libertatii. Si obiceiurile libertatii creeaza asteptarile pentru democratie ... Faceti comert liber cu China s
