Bucureştenii nu ştiu de ce să se ferească mai întâi pe străzi: de sloiurile care atârnă de pe acoperişuri sau de gheţuşul de pe trotuare. Proprietarii caselor şi autorităţile locale aşteaptă să cadă „drobul de sare”, iar până atunci se mulţumesc să pună hârtii pe garduri, pe care scriu „ Atenţie, cad ţurţuri!”
Casele sunt mai frumoase când iarna le împodobeşte streşinile cu zimţi de gheaţă. Doar că, atunci când aceste ornamente hibernale se transformă în veritabile stalactite, lungi de aproape un metru şi cu un diamentru de zeci de centimetri, se pot desprinde pe neaşteptate, din cauza greutăţii.
Deşi ameninţă cu sancţiuni, municipalitatea nu face nimic pentru a înlătura aceste pericole din stradă. Odată cu scăderea temperaturilor, ţurţurii se vor desprinde de pe case, iar atunci doar norocul îi mai poate salva pe oameni de la vreun accident.
Pe stradă, de frica ţurţurilor
O plimbare prin centrul Capitalei este de natură să creeze îngrijorare. Nimeni nu pare preocupat să cureţe streşinile de ţurţuri. De la Calea Dorobanţilor, până la Piaţa Unirii, pe arterele principale, ca şi pe străzile laterale, ţurţuri de dimensiuni considerabile pot fi văzuţi frecvent.
În Centrul istoric, cel puţin, nici nu ştii de ce să te fereşti mai întâi, de sloiurile de gheaţă de la acoperişuri, sau de balcoanele care te miri că mai stau agăţate de pereţii caselor, ca pe strada Doamnei, vizavi de Protoieria sectorului 3, de exemplu. Cel mai bine este să mergi pe stradă, unde chiar dacă te claxonează maşinile, măcar ştii de ce trebuie să te fereşti.
Semnalizare cu hârtii A4, la bibliotecă
Unul dintre cele mai impozante monumente arhitectonice ale Bucureştiului, Biblioteca Naţională a României, are o mulţime de ţurţuri mari, atârnaţi de streşini, care ar putea fi daţi jos de la ferestrele mansardei.
Dar, în buna trad
