Principiul de bază al ceremoniei ceaiului este armonia cu natura, rezumat în patru cuvinte:„wa“, armonia dintre oameni şi natură, „kei“ – respectul faţă de toate lucrurile, „sei“- puritatea interioară, „jaku“-liniştea şi pacea minţii. Ceremonia are trei etape. Invitaţii trec din camera de aşteptare într-o grădină fără flori, îşi spală gura şi mâinile pentru a se purifica. Totul începe cu un aperitiv numit chakaiseki, care constă în mai multe feluri de mâncare: orez fiert într-un vas de ceramică, supă de orez şi peşte crud sau legume în saramură. Din meniu nu lipsesc sake-ul şi nici prăjitura tradiţională numită omogashi. După aperitiv, invitaţii sunt poftiţi în grădină, pentru ca gazda să se poate dedica preparării ceaiului. Cu cinci lovituri de gong sau şapte sunete de clopot, oaspeţii sunt rechemaţi în casa ceaiului, unde intră doar după ce refac ritualul de purificare al gurii şi mâinilor. Gazda aduce acum şi obiectele nelipsite din ceremonia ceaiului: cană, tel de bambus, şerveţel, recipient pentru apa de spălat, polonic de bambus, batistă de mătase.

Prepararea ceaiului

Ceaiul, sub formă de pulbere, este pus în ceaşcă, se toarnă apă încălzită la 60 de grade Celsius şi se amestecă bine cu un tel de bambus până face spumă. Cana este oferită primului invitat, care face o plecăciune, înalţă cana, o roteşte şi gustă. Şterge marginea cănii şi o oferă următorului invitat. După ce toţi invitaţii au gustat ceaiul, cana îi revine gazdei.

Principiul de bază al ceremoniei ceaiului este armonia cu natura, rezumat în patru cuvinte:„wa“, armonia dintre oameni şi natură, „kei“ – respectul faţă de toate lucrurile, „sei“- puritatea interioară, „jaku“-liniştea şi pacea minţii. Ceremonia are trei etape. Invitaţii trec din camera de aşteptare într-o grădină fără flori, îşi spală gura şi mâinile pentru a se purifica. Totul începe cu un aperitiv numit chakaiseki, c