Vlad Zografi, in partea a doua a interviului, vorbeste despre Fizica. Despre faptul ca editeaza carti ce-ar trebui sa scoata din cap oamenilor gargaunii cu flacara violeta. Degeaba.

In sfirsit, vorbeste despre dramaturgia ce-o scrie.

“De asta scriu teatru, fiindca imi inchipui lucrurile foarte viu.”

La ce-ti foloseste azi fizica, tu, editor humanitas?

Mie nu-mi prea foloseste, dar s-ar putea sa foloseasca altora. Sa-ti explic. Dupa ce am editat carti de tot felul, mai ales literatura –

asta cand ma oprisem din scris pentru o vreme -, mi-am dat seama – dupa ce

am inceput iar sa scriu – ca gustul meu literar nu stie sa se conformeze

pietii, ca, daca as continua sa editez literatura (adica sa ma spal in

cada in care s-au spalat alti scriitori), as ajunge la un fel de schizofrenie. Una din doua: sau scriitorul care sunt eu, sau scriitorii

care sunt ei – frumosi, destepti, culti sau mai putin, dar asta-i alta

poveste. La urma urmei, fiecare cu jegul lui. Asa ca aveam nevoie sa ma

ocup de ceva care sa nu-l zgandare-moleseasca-plictiseasca-deturneze pe

scriitorul care sunt, ceva hai sa-i zicem obiectiv – ca sunt si asa destul

de subminat de subiectivitatea mea. Indeletnicirea cu lucrurile obiective (expresia lui Einstein) nu-i chiar o tampenie. Si m-am apucat sistematic

sa scot carti de stiinta – si vezi ca nu exista o colectie cinstita de

stiinta la alta editura, iar asta fiindca e destul de greu sa ai de partea

ta si limba (oarecum romana, oarecum engleza), si ceva cunostinte de

specialitate. Sunt carti foarte misto astea pe care le-am scos. Pe bune. Din pacate nu stiu/pot sa le fac publicitate, am o crampa cand vine vorba

de asta. Lumea de la noi are nevoie de carti de stiinta – ca sa se

trezeasca din amorteala-ameteala in care au aruncat-o presa si televiziunea. Uite, de