Presiunile politice în favoarea proiectului se înteţesc. Ministrul mediului, Laszlo Borbely, a recunoscut că a resimţit în Guvern interesul puternic al PDL în favoarea proiectului. Cât vor mai conta luările de poziţii ale oamenilor de ştiinţă, în faţa acestor presiuni politice?

"Vreau pornirea proiectului Roşia Montană cât mai curând posibil!", declara ministrul economiei, Adriean Videanu, în euforia câştigării alegerilor de către Traian Băsescu. Aceste cuvinte ar fi trebuit să dea fiori naţiunii mai ceva decât flacăra violetă a lui Mircea Geoană. Fiind vorba însă despre un lucru important şi nu de o telenovelă de doi bani, nu s-a întâmplat. Între timp, presiunile politice în favoarea proiectului se înteţesc. Ministrul mediului, Laszlo Borbely a recunoscut că a resimţit în Guvern interesul puternic al PDL înfavoarea proiectului. Cât vor mai conta, atunci, luările de poziţii ale oamenilor de ştiinţă, în faţa acestor presiuni politice? Academia Română şi un grup de experţi ai ASE au emis, încă din 2004 respectiv, 2006, avize ştiinţifice negative. Împotriva proiectului se pronunţă de ani de zile istorici, experţi de mediu şi o sumă întreagă de organizaţii neguvernamentale. Un număr de 70 de organizaţii au semnat, săptămâna trecută, o nouă scrisoare de protest. Banii câştigaţi de stat de pe urma exploatării cu cianuri vor fi cheltuiţi, cine ştie cum. Dar când zăcământul se va epuiza, în loc vor rămâne munţi distruşi, un lac cu cianuri şi mii de şomeri. Merită să lăsăm asta urmaşilor noştri? Promotorii proiectului şi-au făcut reclamă afirmând că vor aduce în ţară 4 miliarde de dolari. E o sumă frumoasă. Dar, oare, nu putem aduce în ţară bani înzecit, prin proiecte ecologice şi de dezvoltare durabilă, susţinute din fonduri europene? Refrenul zilei este astăzi modernizarea României. Sună bine! Dar oare, care ar fi semnul mai convingător al modernizării? O decizie