Fără o reformă rapidă, plata pensiilor va apăsa tot mai greu pe bugetul României.

Din negocierile purtate reiese clar că România are de făcut reforme serioase în domeniul sistemului de pensii, în ceea ce priveşte responsabilitatea fiscală şi în controlul cheltuirii banului public, mai ales la nivel local, afirmă Mihai Tănăsescu. Deşi perspectivele economice sunt mai optimiste, Tănăsescu declară că marele risc pentru ţara noastră ar fi să nu-şi respecte angajamentele.

Ovidiu Nahoi: Domnule Tănăsescu, se vorbeşte despre anumite revizuiri în cadrul acordului cu FMI. Ce înseamnă aceasta, vor fi condiţii noi impuse României?

Mihai Tănăsescu: Nu sunt condiţii noi. Există doar nişte noi termene, nişte măsuri suplimentare care trebuie aprobate pentru a respecta calendarul pe care ni l-am impus. Revizuiri se fac în fiecare trimestru. Un acord este conceput pe nişte principii bine stabilite, iar la fiecare revizuire au loc anumite adaptări în funcţie de ceea ce s-a întâmplat. De aceea, de fiecare dată când există o revizuire, este nevoie de o nouă scrisoare de intenţie, lucru care se va întâmpla şi acum.

Ion M. Ioniţă: Una dintre condiţii este legată, desigur, de adoptarea la termen a legii pensiilor. Dată fiind majoritatea parlamentară existentă, obiectivul pare simplu de îndeplinit, cel puţin la prima vedere.

M.T.: Nu e simplu deloc! Sunt discuţii mari aici. Există o componentă tehnică, dar şi una politică. Aşa cum arată acum sistemul pensiilor în România, dacă nu se ia nicio măsură şi se continuă aşa, până în 2025 vom avea un deficit de 4,3% din PIB, numai pe acest segment. Sistemul actual nu mai poate să funcţioneze, el creează, an de an, deficite. Numai anul acesta, deficitul sistemului de pensii este de 2 miliarde de euro. Aceşti bani se transferă de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului.

E clar că nu se poate susţine pe ter