Sala „Studio” a Teatrului Maghiar de Stat a a fost ieri neîncăpătoare, dar niciun spectator nu a putut intra peste limita impusă de regizorul Andrei Şerban la premiera piesei „Strigăte şi şoapte”.
Cele două ore ale piesei au trecut pe nerăsuflate. Nu a lipsit nimic din reţeta de succes a pieselor cu care Andrei Şerban s-a consacrat deja: tinere superbe, scene de erotism, toate tarele societăţii, lesbianism, sado- masochism, amanţi. Toate acestea, aşternute peste un subiect extrem de dur - trecerea peste bariera morţii. Cu o compoziţie de planuri suprapuse, din culisele unei filmări celebre, ale peliculei omonime regizată de Ingmar Bergman, cu numeroase nominalizări la Oscar, în urmă cu aproape patru deceni.
Spectatorii au asistat în holul cu decor improvizat la prezentarea personajelor, de către actorul Zsolt Bogdan, care apoia a preluat rolul regizorului Bergman. În spatele actorului, regizorul Andrei Şerban înregistrează totul cu o videocameră. După aceea, spectatorii au fost invitaţi să pătrundă în scena din studioul propriu zis, unde decorul mobil a permis desfăşurarea tuturor scenelor. Omniprezentul Bogdan Zsolt a preluat ostilităţile, secondat de Csilla Albert, o asistentă impasibilă şi rece, ca un ofiţer german. Până la sfârşitul piesei actorul mai preia cu mare uşurinţă şi alte roluri - medicul, preotul, soţii celor două surori îndoliate.
Acţiunea se petrece în casa lui Agnes, (Petho Aniko), care se stinge de o boală incurabilă în braţele servitoarei Anna (Varga Csilla). Surorile Maria (Kezdi Imola) şi Karin (Kato Emoke) par să fie mai degrabă afectate de problemele personale, decât de drama surorii muribunde, arătându-şi mai degrabă propriile slăbiciuni şi viciuri, prin soluţia curioasă a scenariului, care o învie pe răposată.
Replici spumoase printre gemete muribunde
Noutatea piesei este dată de joc
