De la 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile trebuie să plătească impozit pe profit ca orice altă firmă (16%), după ce statul nu mai vrea să se aplice o cotă de 3% asupra veniturilor firmei. Deşi teoretic impozitele cresc spectaculos, în practică microîntreprinderile vor face tot posibilul să plătească şi mai puţin la buget, umflându-şi cheltuielile sau ascunzând o parte din venituri.

Guvernanţii nu au prelungit voit actul normativ care le dădea dreptul microîntreprinderilor să opteze pentru cota de impunere de 3% aplicată veniturilor firmei. Astfel că de la 1 ianuarie 2010, microîntreprinderile trebuie să plătească fie impozitul pe profit, în cotă unică de 16%, fie impozitul minim, conform grilelor stabilite prin lege. Statul s-a gândit că, crescând impozitele microîntreprinderilor, se vor majora veniturile din vistierie. În realitate nu este aşa. Firmele mici vor face tot posibilul să diminueze sumele de plată către buget. Acest lucru este recunoscut atât de patronate, cât şi de Fisc. În plus, procedurile de descoperire a eventualelor evaziuni în lumea microîntreprinderilor sunt greoaie faţă de ceea ce era până acum. Portiţa creată de guvernanţi ar putea fi folosită din plin de microîntreprinderi, astfel că statul ar putea avea de pierdut. Despre creşterea impozitelor la microîntreprinderi se ştia încă de la finele anului 2009, dar reprezentanţii mediului de afaceri nu au luat încă poziţii de luptă cum făceau până acum. Să fie avantajos pentru firme un impozit mai mare? Patronatele cred că ar putea fi pentru cei care ştiu să fure de la stat, la fel cum ar putea fi fatal un impozit majorat pentru firmele cu patroni corecţi. Microîntreprinderile pot fi frizerii, covrigării, mici ateliere de reparaţii sau chiar buticul de lângă bloc.

Cum poate fi furat statul cu propriul impozit

Patronatele susţin că nu era momentul prielnic pentru