Persoanele cu probleme ale circulaţiei periferice şi cele care suferă de boli cronice sunt cele mai afectate de temperaturile scăzute. Afecţiunile cardiace, neurologice, urologice, dar şi cele reumatismale pot fi agravate de valurile de ger.

Temperaturile de minus 10 grade Celsius înregistrate în cea mai mare parte a ţării provoacă în primul rând probleme celor cu tulburări de circulaţie periferică.

Unele persoane pot prezenta semne caracteristice sindromului Raynaud, precum degete palide şi reci, apoi, pe rând, vineţii şi amorţite, respectiv roşii şi cu furnicături. Aceste manifestări apar la persoane sănătoase, dar şi la cele cu boli autoimune, precum sclerodermia şi lupusul.

Cei care nu îşi protejează mâinile, picioarele, nasul şi urechile pot face şi degerături uşoare, de gradul unu, manifestate prin extremităţi înroşite, senzaţie de furnicături, de amorţeală şi de usturime. Dacă expunerea la frig se prelungeşte, aceste semne pot trece în stadiul doi, de vezicule dureroase, cu puroi, numite flictene.

O situaţie cu risc vital crescut este hipotermia, ce reprezintă scăderea temperaturii corpului sub 35 de grade Celsius. Formele moderate sunt contracarate de organism prin frisoane intense. În cazul expunerii prelungite la frig, aceste mecanisme de apărare sunt depăşite, scad frecvenţa cardiacă şi tensiunea, iar cel afectat îşi pierde starea de conştienţă. Hipotermia este agravată de consumul de alcool.

Creşte riscul de angină şi de infarct

Frigul reprezintă un pericol pentru toate persoanele care suferă de boli cronice. Organismul cu imunitate scăzută se adaptează mai greu la temperaturile joase, iar suprasolicitările pot duce la apariţia unor accidente. De asemenea, noile condiţii termice pot duce la declanşarea unor afecţiuni mai vechi, ignorate sau nedescoperite încă.

„Cei mai expuşi sunt pacienţii cu boli cardiace. În caz