In Romania, cand se discuta de protectia patrimoniului, oamenii se impart in doua tabere: unii care vor sa pastreze zonele vechi ale orasului sau sa se intervina foarte putin pe ele, altii care vor sa demoleze asa zisele “cocioabe” si sa construiasca ceva mult mai mare in loc, in numele dezvoltarii. Mai mult, cea de-a doua tabara, sustine ca asa se intampla peste tot in lume. Cum o fi bine, noi aici, pe batatura noastra, inca nu am reusit sa aflam. Dar putem putem afla ce au facut alte orase care s-au confruntat cu aceasta problema: Paris, Londra, Viena, New York, etc. O sa incepem cu Parisul, fiindca cel putin la un moment dat, Bucurestiul s-a numit Micul Paris, existand o asemanare intre cele doua capitale. Pierre Housieaux, presedintele Asociatiei Paris Historique si membru in Comisia pentru Vechiul Paris de pe langa primaria orasului, explica ce inseamna pentru aceasta tara monumentele si zonele protejate si cum este vazuta Romania la acest capitol.
Asociatia Paris Historique a fost creata in 1963 pentru salvarea cartierului Marais si isi propune sa salveze si sa puna in valoare Parisul istoric.
“La Bucuresti, este urgent se protejeze orasul, care incepe sa-si piarda sufletul din cauza constructiilor anarhice, inacceptabile si efemere. Se poate trai bine si in orasele vechi. Modernitatea nu inseamna numai zgarie-nori si cuburi de otel si sticla” - Pierre Housieaux
Catiusa Ivanov: Stiu ca dupa vizita d-voastra la Bucuresti, in iunie 2009, ati tinut legatura cu mai multe ONG-uri care se implica activ in protejarea patrimoniului construit. Din cate am inteles, sunteti la curent cu ce intampla aici. Probabil stiti, de curand a fost demolata o casa unica in Bucuresti, proiectata de arhitecta Henriette Delavrancea Gibory. Nimeni nu a putut face nimic pentru a o salva. Imobilul se afla intr-o zona protejata dar nu avea statutul de mon