Ce public ţintă îşi propune să exalte, să informeze, să amuze, să enerveze TVR Internaţional, care are, totuşi, avantajul de a fi vizibilă pe ofertele multor societăţi de cablu din ţările unde trăiesc mulţi români?
Nu sunt o mare consumatoare de televiziune publică. Cu excepţia câtorva realizatori care ştiu într-adevăr să conceapă şi să conducă o emisiune de televiziune politică ori culturală , cred că principalul atu al televiziunii publice este că, primind bani de la noi, contribuabilii, ne lasă să vedem filmele câteva seriale bune şi pe val fără masacrul publicitar obişnuit propus de televiziunile comerciale. Nu amintesc în acest context divertismentul, pentru că el a atins de mult dacă nu chiar de la naşterea conceptului în sine culmi de suficienţă, de prost-gust sau, pur şi simplu, de penibil. Observaţia are un caracter universal valabil pentru că, precum criza economică sau gripa nouă, divertismentul este, din păcate, un flagel global.
Cum apare în acest context TVR Internaţional, confruntat cu o problemă suplimentară faţă de televiziunea publică-mamă, anume una de situare? Ce public ţintă îşi propune să exalte, să informeze, să amuze, să enerveze această televiziune, care are, totuşi, avantajul de a fi vizibilă pe ofertele multor societăţi de cablu din ţările unde trăiesc mulţi români?
Cuvinte cheie:
Lansez această întrebare pentru că publicul ţintă s-a modificat în ultimii ani. Românii din afara României au trecut de la exil la diasporă şi, mai nou, de la diasporă la imigraţie. Este vorba despre o populaţie eteroclită, foarte mobilă şi ale cărei nevoi, în materie de informaţie şi divertisment, sunt extrem de diverse. Pentru cei plecaţi la lucru prin Europa, şi care reprezintă majoritatea, legătura cu ţara arată cu totul altfel decât acum 10-15 ani.
Pentru ceilalţi, de mai departe, postul TVRi propune, într-o zi obiş
