La două luni după ce a pierdut şansa de a ocupa cel mai bun scaun în stat, Mircea Geoană recunoaşte ispăşit că a făcut cea mai mare greşeală când, în seara dinaintea confruntării cu Traian Băsescu l-a vizitat pe S.O.V. Bineînţeles că recunoaşterea gestului total nepotrivit s-a întâmplat la manifestarea din 24 ianuarie, de la Iaşi.
Chiar dacă pentru unii recunoaşterea gestului necontrolat al şefului social-democraţilor pare unul de apreciat, pentru cei care intuiesc tactica de lucru al liderului Geoană, lucrurile nu sunt deloc simple. Iar gestul său nu poate fi catalogat decât ca o încercare de a-i face să înţeleagă pe cei din jur că de fapt cu toţii greşim şi că mai are nevoie de încă o şansă pentru a conduce mai bine partidul. În fond, înghesuit din cel puţin alte trei părţi, Geoană se vede nevoit să-şi recunoască acum toate greşelile trecutului său în fruntea PSD-ului. Inclusiv să încerce, atât cât mai poate, să-şi apropie o parte din baronii locali, care până deunăzi, îi erau de-a dreapta. Acordându-le puteri maxime preşedinţilor de filiale din teritoriu, Geoană vrea să găsească, prin votul acestora colacul de salvare mult-căutat.
El îşi doreşte un congres cât mai repede cu putinţă, pentru a nu da timp taberei adverse să se organizeze. El vrea să evite organizarea alegerilor din filiale înainte de congres, lucru care i-ar afecta şansele. Împreună cu o gaşcă spartă a unor preşedinţii de filiale PSD, cu care s-a retras în urmă cu câteva zile la Poiana Braşov, Mircea Geoană a convenit să susţină la CEx-ul de astăzi ideea organizării unui congres extraordinar la sfârşitul lunii februarie. Explicaţia e simplă: o amânare ar prelungi lupta internă pe funcţii, care ar dăuna partidului. De la reuniune au lipsit şi Mazăre cu echipa sa - preocupat mai degrabă de o partidă de vânătoare decât de ceea ce i-ar propune Geoană, niciodată prietenul său ci doar un aliat
