Componenta fundamentala a oricarei economii capitaliste, piata de capital romaneasca nu a reusit in 15 ani de existenta sa se impuna ca o sursa adevarata de finantare pentru companii, listarile adevarate realizate in acest interval putand fi numarate pe degete. Pe de alta parte, Bursa nu a reusit sa castige popularitate nici in randul publicului larg, la fel ca in tarile occidentale sau Polonia, ramanand un fel de club exclusivist, accesibil doar initiatilor (brokeri si speculatori). Ce pasi ar trebui sa faca Bursa pentru a-si intra cu adevarat in rol?
Bursa de Valori Bucuresti implineste in aprilie anul acesta 15 ani de existenta postdecembrista si dupa un inceput greu, marcat de lipsa de cunostinte in domeniul pietei de capital si timp in care statul a privatizat majoritatea companiilor prin intermediul RASDAQ, cunoscatorii spun ca in continuare Bursa ramane un domeniu neexploatat la maxim, cunoscut si inteles doar de o mana de oameni.
Prima sedinta de tranzactionare a BVB s-a realizat in data de 20 noiembrie 1995, iar in primul an de activitate, pe piata se realizau doar doua tranzactii pe saptamana, capitalizarea pietei ridicandu-se la acea vreme la 60,8 mil. dolari. Pe piata erau inregistrati doar 17 emitenti, in vreme ce numarul intermediarilor depasea 60.
"Bursa a fost un proiect fara finalitate economica, cel putin in primele luni de existenta. Tot ce se stia despre piata de capital, stiam din carti sau din filme, iar imaginea de ansamblu era una destul de vaga. Bursa a inceput sa devina vizibila abia prin 1997, odata cu lansarea pietei RASDAQ. Toata lumea cred ca mai tine minte cuponiada", a explicat Valerian Ionescu, broker care in 1995 a participat la primele tranzactii realizate la BVB, aflata atunci in cladirea Bancii Nationale. El este in prezent director de tran-zactionare in cadrul BCR.
De aceeasi parere este si Septimi