La scurtă vreme după Anul Nou ('90), după PNŢ-CD, încă un partid istoric şi-a "reluat" activitatea - Partidul Naţional Liberal. Lui Radu Câmpeanu şi altor foşti "tineri liberali" li s-au alăturat foşti membri PCR sensibili la doctrina liberală - şi de ce nu? -, la oportunităţile oferite de noul vechi partid pentru a intra în prim-planul scenei politice.
La 24 ianuarie 1990, invocând lupta tradiţională pentru valori comune, democratice, PNL, Partidul Naţional Ţărănesc-Creştin Democrat (PNŢ-CD) şi Partidul Social Democrat din România (PSDR) au semnat o declaraţie de protest contra transformării Frontului Salvării Naţionale (FSN) în partid. Cereau retragerea acestuia de la conducerea statului şi formarea unui guvern provizoriu din reprezentanţi ai noilor partidele politice active, din "personalităţi anticomuniste" şi din tineri. Aceasta a fost prima acţiune publică a noului PNL.
CONTRA MINCIUNII ŞI DUPLICITĂŢII
În fruntea partidului, în calitatea de secretar general, fusese ales Radu Câmpeanu. Fost preşedinte al Tineretului universitar naţional, se plasase după război în categoria junilor promiţători din PNL. În scriptele oficiale, prin înscrierea la Tribunalul Municipiului Bucureşti, PNL fiinţează din 15 ianuarie 1990. Primul sediu a fost în Bulevardul Nicolae Bălcescu numărul 21. Potrivit membrilor fondatori, la data înfiinţării partidul număra în jur de 800 de membri. Înscrierile se făceau la sediul din Bălcescu, iar delegaţii din provincie, scria presa vremii, se îmbulzeau pentru înfiinţarea filialelor.
Pentru tineri se înfiinţase o secţie specială, "Tineretul liberal".
Sediu aveau, secretar general la fel, platforma politică le mai lipsea liberalilor. Iar de edificarea doctrinei s-a îngrijit, printre alţii, şi arhitectul Dinu Patriciu. Actualul miliardar era în ianuarie 1990 purtătorul de cuvânt şi membru fondator al gr