Atunci când o persoană rămâne fără locul de muncă de la o firmă privată, statul pierde de două ori. În primul rând, nu mai încasează contribuţiile şi impozitul pe venit, iar în al doilea rând persoana respectivă trebuie să primească indemnizaţie de şomaj - plătită tot de către stat. GdS a calculat care este pierderea statului pentru fiecare om disponibilizat din firmele private. Pentru o singură persoană lăsată fără slujbă, care avea un salariu de 1.000 de lei, statul pierde 1.236 de lei.

Firmele private şi angajaţii acestora au dus în spate greul crizei prin care trece economia românească. Pe de o parte, lipsa comenzilor şi blocajele financiare au restrâns activitatea agenţilor economici privaţi, iar pe de altă parte disponibilizările masive au avut loc tot în mediul privat, creând numeroase turbulenţe sociale în familiile respective. Dintre toate aceste aspecte, cel mai mare perdant este statul. O persoană care nu mai are serviciu nu mai plăteşte din salariu contribuţii la asigurările de sănătate, la pensii şi la şomaj şi nici impozit pe venit nu se mai percepe. În acelaşi timp, nici angajatorul nu mai plăteşte la stat cotele de contribuţii aferente angajatului pe care l-a dat afară. O persoană disponibilizată devine o povară pentru stat, din cauză că trebuie să i se acorde indemnizaţia de şomaj, deci se consumă tot resurse din vistieria statului. Finanţiştii doljeni urmăresc îndeaproape cifrele legate de disponibilizări, din cauză că fiecare angajat „dispărut“ din câmpul muncii echivalează cu pierderea unor resurse pentru bugetul consolidat al statului. „Cu siguranţă este o mare pierdere atunci când un angajat din mediul privat este dat afară. În primul rând, sunt probleme de ordin social: poate omul respectiv este singurul salariat din familie. În al doilea rând, se pierd venituri la stat, atât contribuţii, cât şi impozitul pe venitul global, plus şom