Staţiunea Siofok este cea mai importantă atracţie turistică situată pe malul lacului Balaton. Venind spre sud-vest, din capitala Podului cu Lanţuri – Budapesta -, ajungi la cel mai mare lac al Europei Centrale – Balaton, supranumit „marea Ungariei”.

Dacă eşti cu maşina, poţi face un tur al lacului, însă trebuie să te pregăteşti pentru un drum lung, de-a lungul căruia apa îţi apare din când în când la orizont şi-ţi aminteşte că merită să străbaţi oricât pentru a ajunge să te odihneşti la malul ei.

Călătoria la sfârşitul primăverii e mai colorată decât în oricare altă perioadă a anului, căci galbenul câmpurilor cu rapiţă pare nesfârşit. Astfel, culoarea apei şi a câmpurilor te conduce către una din cele mai cunoscute staţiuni de pe malul Balatonului: Siofok - un oraş mic, inundat de linişte, lumină şi prospeţime. Aici dai de un amestec uşor confuz între o simplitate a lucrurilor din jur şi o lumină nouă a soarelui. Un continuum de respingeri şi atracţii, din care în final respingerea se diluează până la starea de inexistenţă, lăsându-te să te bucuri de un nou punct al drumului tău.

Un loc cu linişte vie şi energizantă

Oraşul este tăcut, doar pancartele cu „Zimmer frei" aflate pe toate casele din oraş strigă neîncetat, în speranţa că cineva se va opri şi va întreba de ele. Sunt binevenite, mai ales dacă ajungi la Siofok fără planuri dinainte stabilite. Baţi palma cu cel mai apropiat găzduitor şi, chiar dacă învoiala se face în limba gesturilor, pe care toţi oamenii din lume o cunosc, te cazezi în cinci minute şi nimeni nu îţi răpeşte din timpul planificat întâlnirii cu lacul cel mare şi luminos.

Străzile înguste te îndeamnă să-ţi simţi propria măreţie, iar bifurcaţiile lor, întâlnite la tot pasul, duc cu gândul către labirinturi prin care te pierzi zilnic. E natural să te plimbi prin Siofok şi să ai senzaţia că ai mai fost aici de multe ori