De puţin timp a fost aleasă soluţia câştigătoare pentru realizarea Centrului Cultural Gabroveni. Cum aţi identificat şi atras resursele financiare necesare restaurării Hanului Gabroveni?
A fost un demers în care am plecat de la oportunitatea financiară, pentru că ministerul a avut oarecum responsabilitatea promovării mecanismului financiar în România şi atunci ni s-a părut firesc ca noi, cei care îl promovăm, să încercăm să-l şi accesăm. În acest scop, am încercat să identificăm obiectivele care ar putea fi restaurate. Am plecat de la analiza nevoilor şi, ştiind că cIMeC instituţia subordonată nouă la acel moment avea nevoie de un sediu nou, fiindcă cel pe care îl au nu e tocmai propice pentru activitatea lor, ne-am propus să găsim o clădire care să poată merita o astfel de investiţie şi astfel am aflat de investiţia Hanului Gabroveni, care implica deja un parteneriat între PNUD România şi ArCuB Bucureşti. Atunci ne-am adresat dumnealor şi, plecând de la premisa că noi am putea aduce finanţarea pentru proiect, le-am propus să ne pună la dispoziţie obiectivul.
Cum s-a organizat concursul de soluţii şi cu ce instituţii aţi colaborat?
Aici ne place să credem că am făcut pionierat, deoarece la fiecare etapă implicată de proiectele noastre încercăm să colaborăm cu cei mai buni din domeniu, fiindcă echipa noastră deţine expertiza managementului, având persoane specializate mai ales pe acte administrative, achiziţie publică, juridic, contabilitate, însă nu şi experţi atestaţi în restaurare. De ce? Pentru că, fiind în cadrul Ministerului Culturii, avem la dispoziţie experţii ministerului, aşa că de fiecare dată când se depăşeşte cadrul Unităţii de Implementare sau de Management, în cazul nostru, externalizăm şi prima întrebare pe care ne-o punem se referă la cine este cel mai bun în domeniu la momentul respectiv. Aşa am identificat că cel mai bun în
