Din fotoliul de Comisar European pentru Agricultură, Dacian Cioloş are de cheltuit 40 de miliarde de euro din bugetul UE. Cu câţiva ani în urmă, acesta cultiva spanac în grădina bunicului din partea mamei, din comuna Pericei. Comisarul European pentru agricultură provine dintr-o familie de agricultori dintr-o comună de Cartea Recordurilor.

În satul în care s-a împletit cea mai lungă cunună de ceapă din lume, unde oamenii trăiesc de pe urma culturilor de ceapă de vreo 800 de ani, unde s-a ridicat singurul monument dedicat cepei din lume, aici a învăţat agricultură Dacian Cioloş. Recent numit Comisar pentru Agricultură pentru Uniunea Europeană, pentru badea Dumitru Brânduş, Dacian Cioloş a rămas nepotul care nu vine nicodată cu mâna goală la el.

Din prispa casei, bătrânul atinge, imediat, 89 de primăveri, dar asta nu-l împiedică să-şi aştepte nepotul cu privirea lucidă, la fel ca amintirile ce-i fug prin faţa ochilor. A avut o viaţă grea, războiul l-a prins în Rusia, a făcut şi şapte clase, dar mai presus de toate, badea Brânduş a ştiut să lucreze pământul. De la el a deprins fostul ministru dragostea pentru agricultură.

A început cu spanac

Pe şesurile Periceiului, până acum 8-9 ani, Dacian Cioloş cultiva spanac. La început, era un fel de proiect pentru şcoală, dar bunicul se pierde în detalii pe care le consideră neimportante. „Avea două solaruri, a câte 30 de metri. Toamna semăna spanac, iar primăvara îl culegea devreme, îl săpa şi îl lucra”. Serele erau lucrate de Dacian şi de fratele lui mai mic, Sorin, care, după spusele bunicului, a studiat tot agricultura.

“S-au ocupat de solaruri până când o murit tatăl lor, care-i ajuta. Atunci, au renunţat la ele”, îşi aminteşte bătrânul.

Terenul din spatele casei este, acum, acoperit de zăpada pufoasă. A mai rămas fântâna, de unde Dacian, împreună cu fratele său, lua apă pentru