Bucureştenii aleg frigul din culcuşul improvizat în schimbul centrelor îmbâcsite. La adăpost, homeless-ii aduşi cu poliţia sunt urcaţi, nespălaţi, în paturi cu saltele nou-nouţe. Sursa: Adrian ScutariuSursa: Adrian Scutariu
1 /.
„M-am lămurit eu şi cu adăpostul lor! Ne bagă acolo ca pe vite, nu ne spală, nu tu ceai cald, nu nimic. Oi fi eu mizerabil, că doar sunt boschetar, dar nici chiar aşa!”. Supărarea lui Relu, un tânăr la vreo 30 de ani, pribeag prin Capitală de vreo şase luni, e împărtăşită şi de Ion, zis şi Piticu’, şi de Geta, „femeia casei”, cu care cei doi împart o cameră de lângă Piaţa Colentina, din Capitală.
Luni-noapte - în timp ce bucureştenii se fereau în case de cele -20 de grade C de afară, iar la televizor rulau emisiuni politice în reluare -, cei trei „boschetari”, cum singuri îşi zic, au fost treziţi din somn de poliţiştii comunitari. Motivul: acţiunea de „salvare a oamenilor străzii”, organizată de Onţanu. A doua oară în ultimele 12 ore, cei trei „boschetari” erau forţaţi să meargă la adăpostul de noapte de pe Şoseaua Pantelimon, numărul 500.
După trei opriri prin case abandonate şi canale şi mai bine de o oră de agitaţie din partea poliţiştilor cu măşti şi a asistentelor cu mănuşi, o mână de oameni au fost „salvaţi”.
Luaţi mai mult pe sus şi filmaţi de televiziuni din toate unghiurile, zece homeless-i - din cei 5.000 (cifra neoficială) ai Capitalei -, au ajuns la centru pentru verificări. Li s-a luat tensiunea, apoi au fost lăsaţi în voie: rămân sau nu.
Camerele de filmat n-au ajuns la centru, au plecat înainte ca Relu, Piticu’ şi Geta să se întoarcă în camera lor improvizată, burduşită cu grămezi de haine de căpătat, pâine, cartofi, „de toate”. Şi înainte ca vreunul dintre trimişii lui Onţanu să simtă, în containerele cu termopan, damful. Mirosuri ca acelea date de-o fasole