Ma uit ca vitelul la poarta noua la cum curg stirile despre introducerea CAS-ului pe contractele de drepturi de autor. In conditiile date, de bine ce-mi fac un SRL, mai bine l-as inchide. Prostia CAS-ului ma face pe mine, un umil lucrator in industria asta creativa, sa nu mai ramin cu nimic palpabil la sfirsit de luna. Si nu e vorba doar de mine, ci de foarte multi in aceeasi situatie, scrie Alex Mihaileanu pe blogul Subiectiv.

Sa zicem ca am un SRL prin care imi iau banii pe ce lucrez. Un design de site, sa spunem. Cer pe el, suma rotunda, 1.500 de lei, la care adaug TVA. Ca sa-mi scot banii pe ce am muncit, eu platesc la stat TVA-ul, dupa care mai scad 19% (toate impozitele aferente retragerii banilor pe dividende). Deci ramin cu aproximativ 1.200 de lei. Daca lucrez in regim de colaborare cu un om care imi face site-ul pe care il livrez clientului, iar el imi cere 1.000 de lei pe ce-a muncit, eu trebuie sa mai platesc la stat inca vreo 500 de lei. Corect? Corect. in consecinta, mie ce-mi iese?

Prostia asta duce la cresterea obligatorie a preturilor. Cresterea preturilor, in perioada de criza, conduce la scaderea cererii. Scaderea cererii duce, inevitabil, catre scaderea veniturilor. Sau, intr-un caz mai fericit pentru cel care munceste, catre plata la negru. Caz in care, propun eu, hai sa aruncam cu bolovani in desteptii care ne explicau noua cam cite miliarde de euro se plimba in economia subterana si pe care trebuie sa-i recupereze.

Citeste continuarea si comenteaza pe blogul Subiectiv. Ma uit ca vitelul la poarta noua la cum curg stirile despre introducerea CAS-ului pe contractele de drepturi de autor. In conditiile date, de bine ce-mi fac un SRL, mai bine l-as inchide. Prostia CAS-ului ma face pe mine, un umil lucrator in industria asta creativa, sa nu mai ramin cu nimic palpabil la sfirsit de luna. Si nu e vorba doar de mine, ci de