Deşi patronii ar fi trebuit să primească bani de la stat pentru angajarea acestor şomeri, bugetul a fost insuficient. Peste 6500 de olteni din această categorie şi-au pierdut locul de muncă.
După ce au lucrat zeci de ani în fabrici sau pe şantiere, mii de olteni trecuţi de prima tinereţe îşi găsesc cu greu un loc de muncă, în an de criză. Statisticile Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Olt arată că mai bine de 6500 de persoane care au vârste cuprinse între 40 şi 55 de ani îngroaşă rândurile şomerilor din judeţ.
Marin Preduţ, în vârstă de 47 de ani a lucrat ani la rând ca stivuitorist, iar în urmă cu şase luni a fost concediat. Are doi copii iar soţia sa este casnică. Toţi cei patru membri ai familiei trăiesc acum din ajutorul de şomaj de 500 de lei. „M-am uitat mereu pe lista de locuri de muncă, dar nu am găsit niciun serviciu la care să mi se ofere mai mult de 600 sau 650 lei. Stau la Schitu Greci şi ar trebui să fac naveta în oraş. Dacă mai dau 100 şi ceva de lei pe transport, nici nu mai rămân cu 500 lei, cât am şomaj. La vârsta asta este greu să îţi găseşti un serviciu bun“, a spus dezamăgit bărbatul.
„Nici nu se uită la noi“
Dacă bărbaţii care au peste 45 de ani speră că vor reuşi să îşi găsească un loc de muncă pe şatier sau într-o fabrică, la primăvară, femeile de vârsta a doua şi-au pierdut speranţele de angajare. „Peste tot se caută fete tinere. Înainte dădea statul bani la patroni şi ne mai angajau şi pe noi, că ne plătea statul acel salariu minim. Patronii nici nu se uită la noi. Am încercat şi vânzătoare şi la patiserie, dar nu m-au primit. La croitorie nu pot să mă duc, că nu mai văd, nu ştiu ce o să fac. Am copiii la facultate şi trăim doar din salariul soţului“, se plânge Angela Iancu, de 49 de ani, fostă muncitoare la Electrocarbon.
2440 de angajări
Pe parcursul anului 2009, 2444 de perso
