Regizorul, care a avut duminică premiera la Teatrul Maghiar din Cluj, cu „Strigăte şi şoapte”, după filmul lui Ingmar Bergman, nu a mai fost invitat să monteze în 2010 în România. Sursa: Daniela Dima

După patru repetiţii cu public, regizorul Andrei Şerban a avut duminică seară, la Teatrul Maghiar din Cluj, premiera cu spectacolul „Strigăte şi şoapte”, adaptat după filmul omonim din 1972 al lui Ingmar Bergman, cu care renumitul cineast suedez a obţinut nu mai puţin de cinci nominalizări la Oscar.

Regizorul Andrei Şerban, stabilit la New York şi devenit celebru în întrega lume pentru

„O trilogie antică”, spune că pentru 2010 nu a mai primit nicio invitaţie din partea altui teatru din România. „Poate că sunt prea incomod, poate prea scump, poate că lumea s-a cam plictisit de mine. E timpul să intre în scenă tinerii”, declară el.

Spectacolul „Strigăte şi şoapte” se bucură de o distribuţie excepţională din trupa maghiară de la Cluj, pe care regizorul a folosit-o în mare parte şi în „Unchiul Vania”, spectacol premiat cu două premii Uniter pentru cea mai bună regie şi cel mai bun spectacol al anului 2007.

În centrul „Strigătelor şi şoaptelor”, cu un text adaptat scenic de Andrei Şerban şi de Daniela Dima, după scenariul lui Bergman, sunt patru personaje feminine: Agnes (Aniko Petho, Sonia în „Unchiul Vania”), aflată pe patul de moarte, surorile sale, Karin (Emoke Kato) şi Maria (Imola Kezdi, care a jucat-o pe Elena Andreevna în „Unchiul Vania”), alături de servitoarea Anna (Csilla Varga).

Într-un interviu acordat pentru EVZ, regizorul Andrei Şerban, care a pus în scenă recent şi un „Lear” excepţional la Bulandra cu Mariana Mihuţ, în rol principal, consideră că spectacolul „Strigăte şi şoapte” este o radiografie a vieţii adevărate, dincolo de estetic. Strigătele şi şoaptele survin din dramele bolii, ale morţii,