Un material din Evenimentul zilei prezintă situaţia ciudată de “tolerat” a lui Marius Oprea ne-confirmat în funcţia de conducător al Institutului de Investigare a crimelor comunismului (IICCR). De două luni, Emil Boc nu confirmă numirea.
„Este un om onest, un bun manager şi un remarcabil istoric”, argumentează ei în scrisoarea prin care cer reconfirmarea în funcţie. În scrisoare se arată că Oprea conduce, practic, ilegal IICCR, semnând în continuare acte indispensabile. Lucia Hossu-Longin, se cretarul institutului, consideră că „se doreşte să fim Institutul de «Îngropare » a Crimelor Comunismului” şi acuză presiunile de a-l înlocui pe Oprea cu „persoane anexate cercurilor politice de la putere”.
Toţi potenţialii şefi infirmă Numele pe care-l invocă echipa IICCR, în frunte cu Oprea şi Hossu- Longin, este acela al lui Vladimir Tismăneanu, care ar dori, susţin aceştia, fie să preia el însuşi conducerea, fie să impună în funcţia de preşedinte un apropiat al său. „Se vehiculează numele unui istoric de la Iaşi, Ovidiu Buruiană, se vehiculează numele Cristinei Petrescu şi altele”, spune Lucia Hossu-Longin.
Se mai vehiculează şi numele lui Mihail Neamţu, scrie evz… Fraza pe care am subliniat-o are topica defectă. Dar înţelegem că s-a acutizat o luptă mai veche între anticomuniştii lui Traian Băsescu (reprezentaţi de V.T.) şi anticomuniştii antibăsescieni (M.O.).
Şi vin şi eu şi zic:
- e necesară o unificare a tuturor studioşilor anticomunismului pe bani de la guvern, preşedinţie într-un singur institut. Aşa e normal.
- cred că e mult mai onestă abordarea anticomunismului la Marius Oprea decît în tabăra Tismăneanu. Omul e apucat, are un fix, dar face munca necesară: identificarea victimelor, găsirea cadavrelor, adică lucrează pentru adevăr istoric. Tismăneanu stă în zona propagandistică – el e cel care a absolutizat anticmunismul, la 20 de a