- Diverse - nr. 469 / 28 Ianuarie, 2010 Draga nepoate, pentru mine, la 77 de ani pe care ii am, si pentru altii care sunt mai batrani sau mai tineri, viata a devenit o desertaciune greu de descris! De exemplu, eu, la varsta de 6 ani, orfan fiind de tata, am luat calea pribegiei, fiind izgonit din propria mea tara, cu ceilalti romani amenintati sa parasim nordul Ardealului! In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial am fost izgoniti, tot din propria tara, de asta data de rusi, din Basarabia. Am nimerit sub o ploaie de bombe, in 4 aprilie '44, daruite de "eliberatori". O asa copilarie cum se poate numi? Dupa razboi, am intrat in sfera comunismului, in timpul caruia mi-am distrus tineretea muncind, si zi de sambata si duminica, pentru patrie. Am prins si o Romanie frumoasa, fara gunoaie, cu fabrici si uzine, cu multe constructii, pe care astazi nu le vezi decat la cei cu punga plina. In 2010, vezi oameni alergand ca bezmeticii, pentru o bucata de paine, copii fara parinti, in voia sortii. Romania, in 2010, este pe butuci si nu stiu cum iese din mocirla in care alesii neamului au varat-o. Mai baiete, sa stii ca, dupa '89, romanul pentru bani si-a vandut mama, tata, frate. Si ce este de necrezut, pacatuieste cu buna-stiinta si in Casa Domnului, numai sa puna mana pe bani. De exemplu, hotul se inchina si isi face cruce, se roaga pentru a nu fi prins. Saracul se roaga ca Domnul sa-i randuiasca si maine o paine. Cel bogat se roaga si se inchina ca Domnul sa-l ajute sa-si mareasca bogatia. Cersetorul se roaga la oameni, pentru un banut si il uita pe Dumnezeu. Ma uit in fiecare duminica la slujba de la TV. Si vad multi oameni in catedrala, multi care se uita dupa camera de luat vederi, alti, care se roaga, dar mare este voia Domnului, nu vad niciun ales al neamului care, cu multa sarguinta, a jurat cu mana pe Biblie si a facut semnul crucii. Am ajuns noi, romanii, sa-i lo