Fostă campioană naţională la înot, sportiva antrenează echipa de performanţă de la Hunedoara, cu care a doborât şase recorduri naţionale în ultimii doi ani.

PROFIL

Născută. 12.11.1971, Hunedoara

Educaţie. Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, Craiova, masterat în managementul educaţiei

Experienţă. 19 ani ca antrenor de înot

Familie. Căsătorită, are un băiat de 11 ani, Sergiu

Povestea Ancăi în sport a început pe când era abia la grădiniţă. Avea doar câţiva ani când a fost selectată pentru a face parte din lotul de mici gimnaste de la Deva, în anii de aur ai acestui sport, pe când Bela Karoly încă mai antrena în centrul de sub Dealul Cetăţii. „Regimul ar fi fost destul de dur: ar fi trebuit să merg şi să stau cinci zile pe săptămână la internat, în Deva şi să vin doar în weekend acasă, aşa că părinţii nu au fost de acord”, îşi aminteşte Anca. Dacă gimnastică n-a fost să fie, până la urmă actuala antrenoare a fost selectată, din nou, de această dată pentru echipa de înotători.

„Se făcea mai întâi o selecţie fizică. Erau anumite criterii: înălţime, membre lungi, palme mai mari, dar cel mai important era faptul că toate cursurile de iniţiere erau pe atunci gratuite, aşa că oricine avea acces, iar baza de selecţie era mult mai largă, în comparaţie cu situaţia actuală”, a adăugat antrenoarea.

Muncă, durere şi chin

Spune că, spre deosebire de fotbal sau alte sporturi, înotul înseamnă sute de ore de muncă, durere şi chin. Tocmai de asta, copiii care să îşi dorească să facă performanţă, dar şi familii care să-i încurajeze, sunt tot mai puţine, mai ales că înotul nu este un sport spectaculos, care să aducă venituri mari sau faimă, fie şi acelora care ajung pe podium. „Ne descurcăm greu. Deocamdată nu avem sală de forţă, nu sunt aparate, iar în competiţiile naţionale se simte diferenţa, când apar sportivii din