Nivelul maxim al datoriei publice pe care România şi-l poate permite este de 35% din PIB, dar în paralel cu o dezvoltare durabilă, a declarat joi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care a adăugat că nu ponderea în PIB este importantă, ci ritmul de creştere, care s-a dublat în doi ani. "Datoria publică a României este de 29% din PIB (Produsul Intern Brut - n.r.). Mulţi pot spune că e bine, că putem împrumuta în continuare, că suntem la jumătate faţă de alte
Nivelul maxim al datoriei publice pe care România şi-l poate permite este de 35% din PIB, dar în paralel cu o dezvoltare durabilă, a declarat joi reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, care a adăugat că nu ponderea în PIB este importantă, ci ritmul de creştere, care s-a dublat în doi ani.
"Datoria publică a României este de 29% din PIB (Produsul Intern Brut - n.r.). Mulţi pot spune că e bine, că putem împrumuta în continuare, că suntem la jumătate faţă de alte pieţe. Îngrijorarea este legată de ritmul de creştere, datoria s-a dublat în doi ani jumate. Dacă o ţinem tot aşa, vom ajunge - ce Grecia, ce Portugalia?- la scoruri foarte mari, fără să vedem rezultate", a spus Tănăsescu la un seminar pe teme economice.
Bani pentru dezvoltare
În opinia sa, este necesară o cumpătare în modul în care va fi generată această datorie.
"Nivelul maxim pe care România şi-l poate permite este de 35% din PIB, dar dezvoltarea trebuie să continue. Trebuie să fim mai inovativi, iar un sprijin pentru guvern în acest sens sunt cei care lucrează în economia reală", a adăugat Tănăsescu
Mai puţin consum din import, pe datorie
România nu mai poate continua să consume prin îndatorare externă, pentru că va ajunge să aibă aceleaşi probleme şi în anii următori, "Trebuie să înţelegem că nu mai putem să consumăm prin îndatorare externă, pentru că vom ajunge la aceleaşi probleme în ani
