Efectul piramidei inversate in mediul academic Majoritatea institutiilor de invatamint superior din Iasi se confrunta cu o situatie anormala: profesorii si conferentiarii, care ar trebui sa se afle din punct de vedere numeric in virful piramidei personalului didactic, sint majoritari. Preparatorii, asistentii si sefii de lucrari, care acopera majoritatea normelor didactice, sint mai putini si au salarii mult mai mici. Un preparator are o norma aproximativ egala cu a unui profesor, dar are un salariu de cinci ori mai mic. Un lector, munceste dublu fata de un profesor dar salariul sau este de pina la trei ori mai mic. Situatia are efecte si sub aspectul calitatii, in unele cazuri. Universitatile iesene se confrunta cu o schema de personal nefireasca si in egala masura costisitoare. Profesorii si conferentiarii, care ar trebui in mod normal sa reprezinte o pondere de 25-30% din totalul personalului didactic, detin in majoritatea institutiilor de invatamint superior din Iasi peste 40%, pina la 54%. In acelasi timp personalul cu grade inferioare : asistent, preparator, sef de lucrari, care asigura cea mai mare parte a normelor didactice si deci ar trebui sa fie si cei mai numerosi, sint in minoritate. Practic avem de-a face cu o piramida inversata in care cei care ar trebui sa asigure baza (preparatorii, asistentii si sefii de lucrari) par sa nu mai incapa de ceilalti. Pe categorii de virsta, situatia este de asemenea in defavoarea tinerilor si a unui sistem de invatamint competitiv. Situatia cea mai critica este la Universitatea Tehnica "Gh. Asachi". Explicatia este aici si de natura istorica, intrucit invatamintul tehnic, sustinut puternic de regimul comunist, a cunoscut o decadere in ultimii 20 de ani, raminind practic cu un corp didactic numeros si imbatrinit, care cu greu si-a gasit studentii carora sa le predea. Criza economica atrage atentia universitatilor asupra