- Extern - nr. 469 / 28 Ianuarie, 2010 Inaintea proiectului aterizarii pe Luna, competitie pe care Uniunea Sovietica a pierdut-o in favoarea SUA, Moscova avea in plan realizarea primei expeditii pe Marte, sustine Vladimir Bugrov, proiectantul principal al rachetei care urma sa-i transporte pe cosmonautii sovietici pe Marte, fost colaborator al marelui constructor in domeniul spatial Serghei Koroliov, relateaza oficiosul Rossiiskaia Gazeta. Racheta N-1 de mare greutate (de zece ori mai grea decat racheta cu care a zburat in cosmos primul cosmonaut, Iuri Gagarin) era destinata zborului pe Marte si nu pe Luna, sustine Bugrov, evocand ca Serghei Koroliov vedea zborul spre Luna doar ca o etapa intermediara spre descinderea pe Marte si Venus. Intr-un interviu in Rossiiskaia Gazeta, acesta dezvaluie ca detine doua caiete cu informatii secrete in care sunt prezentate calculele referitoare la toate aspectele tehnice legate de proiectul martian si un caiet cu planuri neclasificate ale unei expeditii pe Marte. Intr-o directiva a CC al PCUS si a Consiliului de Ministri al URSS, intitulata "Cu privire la dezvoltarea cercetarii in domeniul spatiului cosmic", de la adoptarea careia s-au implinit, recent, 50 de ani, se stipuleaza intentia "de a crea o statie stiintifica automatizata pe Luna, rachete cosmice pentru misiuni pe Marte si Venus, de a efectua primul zbor in spatiu cu echipaj uman, constructia de statii interplanetare locuite si statii pe alte planete" - aminteste Bugrov in interviu. De ce au renuntat autoritatile sovietice la misiunea pe Marte? Fosta mana dreapta a lui Koroliov atribuie vina oponentilor acestuia din urma, intre care constructorul de reactoare pentru rachete Vladimir Glusko. "In 1964, oponentii lui Koroliov reusesc sa-i creeze lui Nikita Hrusciov (secretarul general al PCUS din epoca) iluzia ca URSS poate debarca pe Luna inaintea americanilor. De