Pavăl Ciripan a fost închis în lagărele din spaţiul rusesc. S-a întors în ţară cu un paşaport fals şi, de atunci, nu a mai plecat printre străini. La 17 ani a urmat cursurile Academiei de Croitorie de la Timişoara, iar meseria l-a ajutat în pribegia sa prin lume.

A încercat mai multe meserii până să-şi dea seama că aşa ar putea să-şi câştige existenţa din croitorie, deşi nu ştie exact de ce s-a apucat de această îndeletnicire.

„La Academie am învăţat să croiesc orice fel de veşminte bărbăteşti, femeieşti, pentru copii pe tipare matematice. Am fost profesor de croi, iar asta m-a ajutat toată viaţa mea pentru că am lucrat prin ateliere“, îşi aminteşte Pavăl Ciripan.

Plimbat prin închisori până în Tataria

În 1937 a fost încorportat în armată, iar doi ani mai târziu a fost prins şi aruncat în închisorile din Ucraina. „Am fost trimis în armată, dar nu să omorâm oameni. Ne-au înconjurat ruşii şi, într-o ambuscadă, am fost prins şi închis“, afirmă bărbatul de 95 de ani.

A fost băgat în închisorile şi lagărele din Ucraina şi dus până în Kazan, în Tataria. După doi ani a început ancheta, iar în timpul unui iterogatoriu a fost bătut până la sânge. „Anchetatorii erau oameni barbari. Nu ştiu cu ce m-a lovit unul dintre ei, că am căzut într-un lac de sânge, cu măselele vărsate pe jos. Pe acela l-am rugat să mă ajute să mă ridic şi asta l-a înduioşat. M-a spălat, m-a anchetat în continuare şi mi-a redus pedeapsa. Ar fi trebuit să primesc 25 de ani pentru spionaj, dar mi-a dat doar 10 ani“, îşi aminteşte fostul prizonier.

După ce a ieşit din închisoare a fost luat ca şef de secţie la o croitorie din Ucraina, unde a lucrat opt ani. I-a fost schimbat numele, din Pavăl Ciripan a devenit „Pavel Nicolaevici Pavliuc“. La 40 de ani a revenit în ţară cu un paşaport fals.

„În 1955 am venit în Iaşi, aici s-a opr