Contractul de muncă şi reglementările juridice în materie nu au fost elaborate pentru perioade de criză. Din această cauză, negocierile din 2010 nu mai stau sub semnul banului, ci al păstrării jobului. Negocierea contractului individual de muncă este mai curând o formalitate, în cazul celor mai mulţi angajaţi, pentru că puterea lor este limitată aprioric. Din start, raporturile stabilite prin contractul individual de muncă sunt de subordonare. Doar contractul col
Contractul de muncă şi reglementările juridice în materie nu au fost elaborate pentru perioade de criză. Din această cauză, negocierile din 2010 nu mai stau sub semnul banului, ci al păstrării jobului.
Negocierea contractului individual de muncă este mai curând o formalitate, în cazul celor mai mulţi angajaţi, pentru că puterea lor este limitată aprioric. Din start, raporturile stabilite prin contractul individual de muncă sunt de subordonare. Doar contractul colectiv de muncă, unde participă două tabere alcătuite din reprezentanţi ai patronatului şi reprezentanţi ai salariaţilor, se poate negocia de pe picior de egalitate. Angajaţii însă pot profita de rezultat - drepturile obţinute în cadrul acestui proces. „În primul rând, ei beneficiază de clauzele contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. Acestea sunt minimale şi obligatorii la nivelul organizaţiei care face parte din ramura respectivă, explică Sabin Rusu, secretar general al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR) şi membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE). Clauzele sunt valabile atât pentru angajaţii care nu sunt membri de sindicat, cât şi în cazul celor din firmele mici, care, având mai puţin de 21 de angajaţi, nu sunt obligate să aibă contract colectiv de muncă.“
Din această cauză, tratativele la acest nivel sunt dure. Mai departe, negocierea contractului colectiv de muncă din cad